Noutăți

O carte de șah sau despre șah este întotdeauna binevenită într-o bibliotecă, ca să nu spun obligatorie dacă vorbim despre biblioteca unui șahist, fie în devenire ori deja format, fie tânăr sau mai puțin, fie …

Pentru șahiști, pentru părinți de șahiști, pentru cluburi sau organizatori de turnee care pot premia participanții cu câte o carte de șah și, de ce nu?, pentru Federația Română de Șah ca material de propagandă pentru șahul românesc – mă gândesc în special la volumele Pauly și RO-ABC – vă (re)amintim volumele editate de-a lungul timpului în seria „Gambit” – RO*), ulterior „arhiȘAH”, cea mai bogată și variată colecție de cărți de șah apărută vreodată în România. *) Într-o postare ulterioară am să vă povestesc de ce am precizat „RO” la seria „Gambit”!

După imagini, aveți și prețurile per volum, precum și “pachetele” speciale de câte 10 exemplare, la prețuri avantajoase, adaptate vremurilor, actualizate în favoarea dvs.! Citiți până la capăt…

Distribuiți, dacă vi se pare util!

Prețurile per volum (în Lei):

[#0] – arhiŞAH Supliment #1/1991, 1991 – 30

[#1] – Marian Stere, Mircea Pavlov – Olimpiada de şah, Elista 1998, 1999 – 50

#2 – Marian Stere – Fr. Rujiţki, Giocul şatranci…, 1838. Reprint, 1999 – 20

#3 – Virgil Nestorescu – Probleme şi studii alese, 2000 – 40

#4 – Mircea Pavlov – Cooperarea strategică între figuri, 2000, vol. I **)

#5 – Mircea Pavlov – Cooperarea strategică între figuri, 2000, vol. II **)

#6 – Gheorghe Telbis – Cariera mea şahistă, 2000 – epuizat

#7 – Şahul în literatură, 2000, vol. I – 20

#8 – Informationes speculativae et practicae …, 1784. Reprint, 2000 – 20

#9 – Marian Stere – Wolfgang Pauly. Challenge of a Legacy, 2001 – 80

#10 – Virgil Nestorescu – Miniaturi în alb şi negru, 2003 – 40

#10.2 – Virgil Nestorescu – Miniaturi în alb şi negru, ed. a 2-a, 2010 – 40

#11 – Valeriu Petrovici, Marian Stere – Radu Drăgoescu, 2004 – 40

#11.2 – Valeriu Petrovici, Marian Stere – Radu Drăgoescu, ed. a 2-a, 2009 – 40

#12 – Mircea Pavlov – Cooperarea strategică, vol. III, 2009 – 80

#13 – Marian Stere – RO-ABC. Bibliografia şahului românesc (Romania – A Bibliography of Chess), 2009. Ediție limitată, 222 ex.! – 80

#14 – A. Lernovici – “101” Probleme de şah…, 1927. Reprint, 2009. Ediție limitată, 50 ex.! – 30

#15 – M.A. – Manualulu Amatorului Jocului de Şah, 1882. Reprint, 2009. Ediție limitată, 50 ex.! – 30

#16 – A. Albin – Amiculŭ Jocului de Schach, 1872. Reprint, 2009. Ediție limitată, 50 ex.! – 30

#17 – P. Vasilescu – Elementele Jocului de Şach, 1903. Reprint, 2009. Ediție limitată, 50 ex.! – 30

#18 – Emanuel Reicher – După şase decenii de activitate şahistă, 2011. Ediție limitată, 80 ex.! – 50

#19 – Virgil Nestorescu – Termenii de șah și aventurile lor, 2012. Ediție limitată, 80 ex.! – 40

#20 – Volodia Vaisman – Rememorări șahiste, 2013 – 50

**) #4 + #5 + #12 – Mircea Pavlov, Cooperarea strategică între figuri, vol. I + II + III – 150

Pachete speciale x 10 exemplare

10 x #2 – Marian Stere – Fr. Rujiţki, Giocul şatranci…, 1838. Reprint, 1999 – 100

10 x #3 – Virgil Nestorescu – Probleme şi studii alese, 2000 – 200

10 x #7 – Şahul în literatură, 2000 – 100

10 x #8 – Informationes speculativae et practicae …, 1784. Reprint, 2000 – 100

10 x #9 – Marian Stere – Wolfgang Pauly. Challenge of a Legacy, 2001 – 500

10 x #12 – Mircea Pavlov – Cooperarea strategică, vol. III, 2009 – 50

10 x #13 – Marian Stere – RO-ABC. Bibliografia şahului românesc, 2009. Ediție limitată, 222 ex.! – 500

10 x #20 – Volodia Vaisman – Rememorări șahiste, 2013 – 300

La prețurile menționate, se adaugă cheltuielile de ambalare și transport (la cel mai convenabil tarif). Pentru București, distribuirea se poate face direct, fără costuri adiționale.

Corespondența pe email: marian_stere@yahoo.com.

Lucrând la “Bibliografia Șahului Românesc”, “Bibliografia 2.0” cum îi spun eu, căci de fapt este a 2-a ediție a volumului meu “RO-ABC – A Bibliography of Chess”, București, 2009, tot descopăr titluri mai noi sau mai vechi, foarte puțin sau chiar deloc cunoscute.

Vorbim acum despre “Sacrificiul, armă mortală a șahului?” de Adalbert-Marius Horvath.

Povestea “Sacrificiului …” începe acum mai bine de două decenii, prin 1999, când Marius Horvath, un bun jucător de șah prin corespondență, termina de dactilografiat volumul secund.

Lucrarea analizează cu preponderență partide din șahul poștal, iar în cele 2 volume sunt prezentate în total 98 de partide comentate și 101 de partide fără omentarii.

Partidele comentate sunt prezentate într-un stil alert, uneori cu un preambul, dar toate, absolut toate beneficiază, fapt inedit, de un motto, care rezumă în câteva cuvinte esența partidei!

Influențat puternic de “meciul secolului”, Fischer – Spasski din 1972, de la care se împlinește, în curând, o jumătate de secol (o, tempora!), autorul propune o formulă matematică a sacrificiului și chiar și o imagine grafică! Redăm un pasaj de pe coperta IV a volumelor:

Fischerianul, a cărui imagine grafică apare pe copertă, reprezintă prin semn șivaloare , „oglinda” sacrificiului și „reflectă” condițiile în care acesta poate deveni „o armă mortală” a șahului […]

Din păcate, volumele au rămas în această fază, dactilo și multiplicate la copiator în câteva zeci de exemplare, distribuite într-un cerc restrâns. Marius Horvath a ajuns cu lucrarea sa și la unul din miniștrii Culturii, om de înaltă ținută intelectuală de altfel, care (și aici redăm din cuvintele autorului), după ce a răsfoit-o în cabinetul său, mi-a spus zâmbind, că nu sunt șanse din punctul lui de vedere, că era mai ușor să publice o carte de povești, pentru copii.

Comentariile sunt inutile…!

Despre activitatea sa sportivă, Marius-Adalbert Horvath spune: “Acum încerc să realizez a doua normă C.C.M., pe care tocmai am ratat-o într-o grupă ws/mn, la jumătate de punct”. Spiritul de luptător care răzbate din această declarație, lasă loc și speranței că cele două volume din “Sacrificiul, armă mortală a șahului?” vor vedea lumina tiparului!

Începând de acum, mi-am propus să vă prezint ritmic, fără vreo periodicitate promisă, fragmente din seria de volume Istoria șahului românesc, dedicată Centenarului Federației Române de Șah.

Și primul pas îl facem cu secțiunea Bibliografia 2.0. A propos, cunoașteți versiunea 1.0, RO-ABC. Romania – A Bibliography of Chess. Bibliografia șahului românesc, București, 2009?

Înainte de toate, vreau să fac o precizare pe care o voi detalia, poate, cu altă ocazie. În ciclul “Istoriei șahului românesc” tratez evenimente, personalități, publicații, periodice etc., într-un cuvânt orice are legătură cu ceea ce s-a numit sau numim astăzi România, respectând totodată contextul istoric și geopolitic.

Spre exemplu, publicația despre care vorbim în continuare și pe care o consider aparținând patrimoniului șahist maghiar, cred că merită și trebuie menționată, nu doar ca localizare geografică actuală, ci și ca o dovadă de interes și, de ce nu?, de impulsionare pentru jocul de șah și pentru (puținii) pasionați de atunci, fie ei maghiari sau români. Că doar Gens una sumus!…

După mult timp în care manuscrisul Giocul șatranci, Iași, 1838, datorat lui Fr. Rujițki, a fost considerat a doua lucrare pe temă șahistă de pe teritoriul actual al României, am identificat recent un alt manuscris, mai vechi cu un an!

Este vorba de Erkölcsi tanuság a sakk játékból, o traducere în limba maghiară după “On the Morals of Chess” (Despre morala șahului) de Benjamin Franklin, eseu scris în 1779 și publicat pentru prima dată în decembrie 1786 în The Columbian Magazine. [https://americanliterature.com/author/benjamin-franklin/essay/the-morals-of-chess]

Manuscrisul de 8 file, datat și localizat 1837, Koronka (în prezent Corunca, jud. Mureș), se află în posesia Bibliotecii Centrale Universitare “Lucian Blaga” din Cluj‑Napoca, unde este trecut ca “autor secundar” (probabil traducător !?) Ferenc Toldalagi.

Continuând cercetările, din articolul Castelul Toldalagi din Corunca, două secole de istorie, publicat de Amalia Vasilescu, am aflat că: “Istoria castelului este strâns legată de cea a nobiliarei familii Toldalagi și a fost construit în jurul anului 1830 de către Francisc Toldalaghy (al IV-lea), în locul unui castel mai vechi din secolul al XVII‑lea. Astăzi impozantă şi în ruine, clădirea a fost renumită pentru că în epoca sa de aur avea o grădină de 110 de iugări, mai mare decât cel al castelului din Schönbrunn, precum şi pentru biblioteca sa în care se numărau mai mult de 10.000 de cărţi. Biblioteca castelului, măsura 63 de metri pătrați și era una dintre cele mai bogate din Transilvania. După naționalizare, unele dintre aceste cărți au ajuns în colecția Teleki.” [https://altmarius.ning.com/profiles/blogs/castelul-toldalagi-din-corunca-doua-secole-de-istorie]

Și, în final, am descoperit în aceeași bibliotecă publicația Nemzeti Társalkodó, Cluj, care în numărul 23 / 5.xii.1837, prezintă (probabil) varianta tipărită a manuscrisului de la Corunca! Am introdus în text acel “probabil”, până vom avea certitudinea, după confruntarea celor două lucrări.

Pe data de 3 iunie 2021, arbitrul internațional de șah Ioan-Tiberiu FLEISZ împlinește 70 de ani! Îi urăm La Mulți Ani, sănătate și activitate șahistă bogată în continuare, și dăm cuvântul prietenului și colaboratorului său (și al nostru!), dl. Zoltan Makai, pentru a puncta câteva din multele realizări ale sărbătoritului în domeniul sportului minții.

Dr. Ioan-Tiberiu Fleisz s-a născut la Oradea, în 3 iunie 1951.

A terminat liceul la Oradea, după care s-a înscris la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, unde în anul 1979 devine licențiat al Facultății de Istorie-Filozofie. În 1995 obține titlul de doctor în științele istorice la Budapesta, iar în anul 1999 obține același titlu și la București. În 2008 obține titlul de profesor universitar abilitat. A predat la mai multe școli din Bihor, cel mai mult la Colegiul Național Mihai Eminescu din Oradea. Mai târziu a predat la Universitatea Creștină Partium din Oradea și la Universitatea din Oradea. Ca profesor invitat a ținut de mai multe ori cursuri la Universitățile din Budapesta și Pecs.

A publicat sute de articole de specialitate și 20 de cărți tratând istoria orașelor, a presei și a culturii. Este membru în Colegiul Academiei Maghiare de Științe.

Pe plan social-cultural a condus mai multe organizații non-profit și a organizat numeroase evenimente cultural-științifice.

Între anii 1996-2000 a fost consilier județean în Bihor, iar între anii 2008-2012 consilier municipal în Oradea. Este considerat o persoană marcantă a vieții științifice și culturale din județul Bihor.

A început să practice șahul la vîrsta de 16 ani, fiind legitimat la mai multe cluburi din Oradea. Ca jucător a obținut de două ori titlul de vicecampion județean, ajungând la o normă de candidat de maestru și un rating de 2145, apoi s-a orientat mai mult spre activități legate de organizarea vieții șahiste din județul Bihor. Din 1980 a condus echipa Olimpia Oradea, iar în 1985 a înființat A.S. Știința-Învățământ Oradea, unde a devenit președintele secției de șah, antrenor-jucător și căpitan de echipă. În 1992 a înființat AS Orom Oradea, unde a activat ca antrenor și organizator. Actualmente este legitimat la CS Universitatea Agora SC Oradea.

În anul 1980 devine membru al Comisiei județene de șah Bihor, din 1990 fiind pentru 15 ani secretarul acestei comisii. În anul 2005 devine membru, iar mai târziu vicepreședinte al Asociației Județene de Șah Bihor. A fost printre inițiatorii turneului internațional de șah Cupa Felix și a introducerii în Oradea a turneelor de șah rapid în sistem elvețian. În 1986 a organizat primul concurs de șah prin corespondență la nivelul județului Bihor, pe care l-a coordonat de-a lungul a 5 ediții împreună cu maestrul Mihai Șuta.

În anul 2000 a inițiat și a organizat Simultanul campionilor, în memoria marelui simultan care a avut loc la Oradea în anul 1900 în prezența campionului mondial en titre Emanuel Lasker, a campionului maghiar Geza Maroczy și a jucătorului de vârf austriac de origine română Georg Marco / Gheorghe Marcu. Simultanul a fost susținut de campionul Ungariei, marele maestru Horvath Csaba, și de campionul de atunci al României, marele maestru Dieter Nisipeanu, care cu un an înainte ocupase locul trei la Campionatul Mondial disputat în sistem eliminatoriu, iar în 2005 a devenit și campion european.

În anul 2006 a organizat în cadrul Programului Euroregional Bihor – Hajdu-Bihar un atractiv meci pe echipe între selecționatele celor două județe limitrofe. Cu această ocazie a fost editată și o broșură cu evenimentele și partidele meciului.

În 2010 a contribuit la organizarea ediției jubiliare a 25-a a Cupei Felix, care între timp a ajuns la 31 de ediții.

Ca publicist, este autorul a peste 100 articole cu teme de șah în ziare și reviste. Între 1985 și 1991 a condus rubrica de șah de mare tradiție a revistei culturale „Familia” din Oradea. Este coautorul unei cărți despre istoricul șahului din Oradea și Bihor și a unei culegeri de studii despre realizările șahului orădean.

Cele mai remarcabile rezultate le-a obținut ca arbitru de șah. A început arbitrajul în 1980, devenind în anul 1991 arbitru internațional, iar în 1994 obține și titlul de arbitru republican. A fost recunoscut ca un arbitru obiectiv și imparțial. A arbitrat la multe turnee importante, dintre care se remarcă 16 ediții ale Superligii pe echipe de seniori și senioare, 4 finale de seniori și senioare, 15 finale de juniori și junioare. De asemenea, a arbitrat la numeroase openuri și turnee, ca de exemplu: Cupa Felix – 15 ediții, Festivalul Vâlcean – 3 ediții, Cupa Homorod Odorhei în anii 1992-1993, Festivalul Ciuc Premium Miercurea Ciuc în anii 1999-2001. În Ungaria a arbitrat la Hajduszoboszló Aggtelek, Hajduböszörmény, Gyula, la turneele First Saturday din Budapesta 1992-1993, dar și în Campionatele pe echipe ale Ungariei în ediția 2012-2013. A mai arbitrat și în Franța, la Val Thorens 1991.

A fost delegat și la turnee de nivel european și mondial. Astfel, a arbitrat la Campionatele Mondiale pentru copii și juniori de la Timișora 1988, Bratislava 1993, Szeged 1994, la Campionatele Europene pentru copii și juniori de la Mamaia 1991, Szombathely 1993, Băile Herculane 1994, Rimavska-Sobota 1996 și la Campionatele Mondiale de juniori sub 20 ani de la Mamaia 1991, respectiv Siofok 1996.

De-a lungul anilor a avut ocazia să arbitreze pe toți jucătorii fruntași ai României. De asemenea, i-a arbitrat pe mulți jucători importanți: Alexei Shirov, Peter Leko, Ruslan Ponomariov, Veselin Topalov, Vladimir Akopian, sau pe Judit Polgar, Zsofia Polgar, Alisa Galliamova, Antoaneta Stefanova, Alisa Maric, Natalia Zukova, Pia Cramling și alți jucători și jucătoare de la vârful șahului mondial.

Cel mai important turneu la care a arbitrat Ioan Fleisz poate fi considerat Campionatul European pe echipe de la Debrecen (Ungaria) în anul 1992, când a avut ocazia să arbitreze foști campioni mondiali, alături de alți mari maeștri de renume: Garri Kasparov, Vladimir Kramnik, Nigel Short, Vassili Ivanciuk, Alexander Beliavski, Michael Adams, Lajos Portisch, Loek van Welly ș.a.

În ultimii ani, mai ales datorită preocupărilor profesionale, a arbitrat mai puțin. Dintre concursurile arbitrate în ultima perioadă se remarcă Campionatul European de şah rapid, blitz şi dezlegări pentru juniori și copii de la Oradea 2018, unde a fost arbitru șef adjunct. În octombrie 2020 a fost arbitru șef la cel mai puternic turneu de șah rapid al anului din România, Memorialul Dan Mihai Carțiș, ediția a IV-a.

În mai 2020, Ioan Fleisz a înființat pe serverul de șah www.chess.com primul club de șah online cu activitate permanentă din Bihor, denumit Șah Club Oradea, care este destinat în primul rând șahiștilor care au avut sau au orice fel de legătură cu Oradea sau Bihor, indiferent unde sunt legitimați sau unde sunt acum în lume. Printre fondatori se mai numără ing. Dan Cezar Carțiș și maestrul FIDE Dan Raț. Clubul a avut succes dezvoltându-se repede, numărul membrilor ajungând la circa 200.

A introdus campionatele județene de șah rapid și blitz online, a organizat și a arbitrat mai multe competiții importante online.

Este și în prezent membru în lotul național de arbitri de șah și membru activ al Asociației Județene de Șah Bihor.

Pasiunea unui om pentru un domeniu poate atinge cote pe care nu le gândim în mod normal.

Florin Codarcea a fost ceea ce am putea numi pasionatul iremediabil de șah, adoratorul pe vecie al Caissei!

Căci doar un pasionat peste măsură de sport, în general, și de șah, în special, putea crea ceea ce a creat el. Și mă refer aici la un Album (da, cu “A mare”) de amintiri din lumea șahului cum rar se întâlnește.

Până la prezentarea Albumului, aș vrea să justific puțin afirmația precedentă, pasionat de sport, în general… Pentru că Florin nu a întocmit albume doar pentru sportul rege al minții, ci și pentru sportul rege al mingii! Plăcerea de a colecționa informații, imagini, autografe, de a gândi statistici, de a săpa după ineditul în sport era nestăpânită.

A propos de “a săpa”, Florin Codarcea a fost geolog, un nume cunoscut în acest domeniu în care și-a luat și doctoratul și a profesat cu pasiune, pasiune împărtășită și de cea cu care și-a împărțit viața, soția lui, Venera!

Poate nu vă vine să credeți, dar și fiica lui Florin este geolog, la fel și ginerele…! Iar echipa de șah unde a fost legitimat, nu putea fi alta decât … Asociația Sportivă “Geologia”.

Dar să revenim la sportul nostru, la șah, și până să răsfoim Albumul, să trecem puțin prin paginile Revistei Române de Șah! Vom întâlni de mai multe ori numele lui Florin Codarcea, uneori cu întrebări pertinente despre viața șahistă internă și chiar internațională, alteori cu mici eseuri, dezvăluind un caracter sensibil și plin de … umor!

Iată două intervenții datate aprilie, respectiv septembrie 1978, în care sunt abordate probleme organizatorice la nivelul cel mai de vârf al șahului mondial.

Urmează eseurile, din care nu ne putem abține să nu evidențiem câte o “gemă” și apoi vă lăsăm să le citiți pe îndelete.

– “Nebunul” fără vârstă, în R.R. de Șah nr. 6/1983: Când gafează are o mare scuză, cei din jur zicând “Lăsați-l în pace, doar știți că e … nebun!”

– Căluțul cel isteț, în R.R. de Șah nr. 4/1985: F.I.D.E. i-a apreciat întotdeauna calitățile deosebite, alegându-l emblema șahului mondial.

– Pionul, în R.R. de Șah nr. 12/1986: Deși luptă ca un Spartacus, lovind în dreapta și-n stânga, nu se consideră un erou, gustând mult rolurile comico-tragice ca în “pionul otrăvit”.

Și acum, Albumul!

Acesta începe fulminant, prezentând în primele pagini fotografia, însoțită de semnăturile, cu dedicație, din partea a doi giganți ai șahului mondial, Mihail Botvinnik și Mihail Tal.

Dar cum, unde, când?

Simplu! La Olimpiada de șah disputată la Varna, la vecinii noștri bulgari, în 1962, Florin Codarcea a fost unul din suporterii echipei române. Așa cum microbiștii (de fotbal, de obicei, dar nu numai) se duc pe stadioane (sau în sălile de sport), la fel și Florin și-a luat familia și a mers la … mesele de șah. Acolo Florin Codarcea l-a întâlnit pe … Florin Gheorghiu, mezinul echipei noastre, cu care are și o poză spre neuitare!

Fără o ordonare strictă în timp, Albumul ne prezintă dedicații datate “Moscova, 1961” de la alte nume sonore ale șahului: Paul Keres, Salo Flohr, Gideon Stahlberg, Andre Lilienthal, urmate de multe altele.

Apoi un emoționant salut de la Victor Ciocâltea: “În cele mai fericite clipe, după câștigarea campionatului R.P.R. de șah – 1961 – cele mai prietenești salutări șahiștilor de la “Geologia”, urându-le numai succese în muncă și sport. București, 24/xi/1961”.

Să reproducem și câteva fotografii de la manifestările sportive la care a participat Florin Codarcea.

Ne oprim aici cu dezvăluirea fotografiilor sau numelor celebrităților locale sau străine, lăsându-vă plăcerea să le descoperiți singuri, în Albumul pe care vi-l dăruim, din partea lui Florin Codarcea, în continuare.

Pentru a-l răsfoi, dați click pe Album.

Îți mulțumim, Florin Codarcea, și promitem că vom reveni cu informații și imagini noi!

Florin Codarcea (09.iv.1933 – 26.vi.2020)