A plecat dintre noi Emanuel Reicher…

O veste tristă pentru toți iubitorii sportului minții din țara noastră: ne-a părăsit unul dintre ultimii reprezentanți din “vechea gardă” a șahului românesc, Emanuel-George Reicher (* 27.vii.1930, Bucureşti – † 03.x.2019, București).

De profesie analist-programator, Emanuel Reicher a fost jucător, antrenor, arbitru și publicist.

A câștigat titlul de campion al municipiului Bucureşti (1950, 1953) și a participat la nu mai puțin de 25 (!) de finale ale campionatului naţional, obţinând locul 3 în 1952 şi 1958.

A participat la peste 20 turnee internaționale și a făcut parte din echipa naţională la Olimpiada din 1970 de la Siegen, unde a realizat un onorabil rezultat de 3½/6 (+2 =3 -1).

Antrenor al echipei naţionale masculine participante la mai multe ediţii ale Olimpiadelor și antrenor al Alexandrei Nicolau când Kety a câştigat Cupa Campioanelor Europene la Belgrad.

Delegația României la Olimpiada de la Novi Sad, 1990. În primul rând: Florin Gheorghiu, Emanuel Reicher, Gheorghe Candea

Multiple titluri naţionale la echipe cu I.T.B., club la care a fost antrenor câteva decenii.

Maestru al sportului (1951), Maestru FIDE (1981), Arbitru internațional (1984).

În perioada 1972-1974, a susținut rubrica O cronică (en-passant fantastică) a şahului, publicată în numerele 424-466 ale revistei Povestiri ştiinţifico-fantastice. Adunate într-un volum intitulat sugestiv Fantastica istorie a jocului de șah, Edit. Tritonic, București, 1998, rubricile oferă cititorilor o călătorie fascinantă prin istoria jocului de șah, prezentând principalele evenimente de la începuturile șahului până în anul 1972.

A publicat numeroase articole de șah în Revista Română de Șah, Europe Echecs, Șah – Chess ExtraPress și în alte reviste de profil, precum și volumul de autor După șase decenii de activitate șahistă, Edit. Gambit, București, 2011.

În memoria regretatului maestru, vom continua prezentarea bogatei sale activități.

Acum reproducem un interviu luat maestrului Emanuel Reicher de către dl. Savin Cabiaglia și publicat în Realitatea evreiască, septembrie 2013.

Și o fotografie din anul 2014, la Hanul lui Manuc, împreună cu familia de șahiști Rodica și Emanuel Reicher.