1924

1924.vii.12-20, Paris – Turneul Olimpic. Are loc a VIII-a ediţie a Jocurilor Olimpice, ceea ce prilejuieşte şi naşterea primei Olimpiade (neoficiale, însă) de şah. Din păcate, autorităţile nu au prea sprijinit această acţiune şi echipa noastră a fost formată din numai 3 jucători: Ion Gudju, Leon Loewenton şi George Davidescu.

Cu această ocazie, la iniţiativa francezului Pierre Vincent, a fost fondată Federaţia Internaţională de Şah (F.I.D.E.). Printre membrii fondatori s-a numărat şi România, prin reprezentantul său Ion Gudju, deşi federaţia naţională nu luase încă fiinţă oficial.

“În seara zilei de 20 iulie 1924, la orele 20, un număr de 15 reprezentative naţionale, din cele 18 prezente la Paris, au semnat actul de naştere al Federaţiei Internaţionale de Şah. Delegaţia noastră m-a împuternicit pe mine să semnez în numele României”, avea să consemneze maestrul Ion H. Gudju.

Participanţii au considerat un gest onorabil în a pregăti un cadou pentru Aleksandr Alehin şi pentru Pierre Vincent, drept pentru care au procedat la o subscripţie, în vederea strângerii de fonduri. Vă prezentăm o copie după documentul original, interesant prin colecţia de semnături celebre.

1924.xii.12, G. Răgădunescu – I. Gudju.

1924.xii.13. Apel semnat de I. Gudju.

1924.xii.18, Bucureşti. Cercul de şah „Vulcan” îşi declară adeziunea la Federaţie.

1924.xii.18, Galaţi. Se înfiinţează un cerc de şah în Galaţi, care aderă la „Federala” de şah, cf. Gazeta Sporturilor, 23.xii.1924.

1924.xii.22. Notă privind constituirea F.R.Şah, semnată de Cristian Leu.

1924.xii.22. Notă privind constituirea F.R.Şah, semnată de Cristian Leu.

1924.xii.27. Cercul de şah din Iaşi aderă la Federaţia Română de Şah.

 

Primele cercuri de şah care au răspuns Apelul de formare a Federaţiei au fost: “Camera de comerţ”, “Matei Basarab”, “Caissa”, “Vulcan”, “Unirea”, toate din Bucureşti şi cercurile din Galaţi, Iaşi, Timişoara, Constanţa, Botoşani, Câmpulung şi Chişinău. În total s-au primit 12 adeziuni, număr considerat suficient pentru ca, la 4 ianuarie 1925 să aibă loc şedinţa oficială de constituire a F.R.Ş. Consiliul provizoriu de conducere l-a avut ca preşedinte pe farmacistul Adam Henţiescu, iar vicepreşedinţi au fost aleşi toţi conducătorii cercurilor afiliate, dintre care enumerăm: Mihail Sadoveanu – Iaşi, P. Xantopol – Constanţa, George Mayer – Timişoara, Alexandru Rugină – Botoşani, Toma Aburel – Galaţi, Victor Muntean – Sibiu, Ion Gudju – Bucureşti, I. Margulis – Chişinău. În “Gazeta Sporturilor” din ianuarie 1925 putem citi următoarele rânduri, care sintetizează idealul celor ce au luptat pentru crearea federaţiei:

Astăzi există o “federaţie română” cu un comitet central, format din cei mai autorizaţi şahişti şi cari vor fi îndreptăţiţi a vorbi şi hotărî în numele mişcării şahiste din România. Cercurile sau şahiştii cari n-au răspuns pînă acum, fie că au întîrziat, fie că n-au avut cunoştinţă de apelul ce am făcut, vor putea cere înscrierea, la baza federaţiunii fiind înscris principiul: “Egalitate complectă pentru toţi membrii.”

Se elaborează şi primele documente ale federaţiei: a) Statutele, b) Procesul verbal al adunării generale, c) Regulamentul campionatului ţării, d) procesul verbal al primului campionat, însoţite de Circulara anexată.

Înfăptuirea F.R.Ş. a constituit un pas important în dezvoltarea şahului ca sport de performanţă în România şi se va face curând simţită prin afilierea de noi cluburi şi de membri individuali, prin creşterea numărului de competiţii interne şi internaţionale.