1911
1911, Timişoara. În ziarul “Neuen Temesvarer Zeitung” se inaugurează, sub conducerea lui Ferdinand Pesitz o rubrică de şah care apare duminica, prezentând activitatea Clubului de şah din Timişoara, dar abordează şi evenimentele majore de acasă şi din străinătate. [Die Schachwelt #6/18.iv.1911, 1. Jahrgang, p. 109]
1911.viii.06-16, Budapesta. Primul Congres al Federaţiei Ungare de şah. [J. Gaige, C.T.C., vol. 3, p. 341; Wiener Schachzeitung 1911, p. 147]
Budapesta, 1911 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
||
1-2. |
Balla Z. |
* |
½ |
1 |
0 |
½ |
1 |
½ |
1 |
1 |
1 |
6½ |
1-2. |
Barasz Z. |
½ |
* |
½ |
½ |
1 |
1 |
½ |
1 |
½ |
+ |
6½ |
3-5. |
Brody M. |
0 |
½ |
* |
½ |
1 |
1 |
½ |
½ |
1 |
1 |
6 |
3-5. |
Sterk K. |
1 |
½ |
½ |
* |
0 |
½ |
½ |
1 |
1 |
1 |
6 |
3-5. |
Szekely J. |
½ |
0 |
0 |
1 |
* |
½ |
1 |
1 |
1 |
1 |
6 |
6-8. |
Asztalos L. |
0 |
0 |
0 |
½ |
½ |
* |
½ |
½ |
1 |
+ |
4 |
6-8. |
Chalupetzky F. |
½ |
½ |
½ |
½ |
0 |
½ |
* |
0 |
½ |
1 |
4 |
6-8. |
Reti R. |
0 |
0 |
½ |
0 |
0 |
½ |
1 |
* |
1 |
1 |
4 |
9. |
Fluss G. |
0 |
½ |
0 |
0 |
0 |
0 |
½ |
0 |
* |
+ |
2 |
10. |
Breyer G. |
0 |
– |
0 |
0 |
0 |
– |
0 |
0 |
– |
* |
0 |
1911, Arad. Rubrica de şah din ziarul “Românul” (al cărui prim număr este datat 1/14.i.1911) începe să apară odată cu nr. 53 din 6/19.iii.1911. [R.R.Şah #12/1975, p. 188: „Rubrica de şah din ziarul Românul din Arad”]
Din data de 09/22.iv.1911, rubrica de şah va fi preluată de cunoscutul Gheorghe Marco. Iată ce spunea Marco în rubrica de debut, reprodusă mai jos pe larg:
“De un timp, tot mai mare este numărul persoanelor cari, după truda unei zile de lucru, se aşează la masa de şach şi se recreiază, căutând şi combinând dezlegări ingenioase pentru situaţii ce variază la fiecare mişcare”.
În nr. 101 din 8/21.v.1911 este prezentată biografia lui Marco. Rubrica de şah avea să dureze până în 31.vii/13.viii.1912. Aici puteţi vizualiza o serie din rubricile de şah apărute în „Românul”: 1911-1912 – Romanul, Arad.pdf. Reproducerea materialului, precum şi paginile de sumar de la finalul documentului, le datorăm domnului Dinu-Ioan Nicula.