Archive for month: May, 2014
1880-1889
1880, Paris. Prima victorie românească într-un concurs internaţional de şah o datorăm lui Hercule Anton Gudju, care câştigă Marele turneu handicap (sic!) cu 10½ p. din 12 în turneul final de 7 jucători, calificaţi din cei 26 de participanţi. [R.R.Şah #12/1980, p. 177-179]
În acest tip de turneu, jucătorii erau împărţiţi pe categorii valorice. Categoria I includea cei mai buni şahişti, şi pornea cu un handicap în partidele cu ceilalţi jucători, astfel: cat. II – un pion (f7) şi o mutare; cat. III – un pion şi două mutări; cat. IV – un cal; cat. V – un turn. Prin similitudine, se determină gradul de handicap între alte categorii.
Invitaţie de la La Vie către H.A. Gudju pentru acest turneu şi Regulamentul turneului naţional francez, destinat şahiştilor autohtoni francezi şi rezidenţilor.
- 1880.06.20 Invitatie Vie H.A.Gudju
Detalii despre turneu și fișe de partidă, cu comentariile olografe ale lui Hercule A. Gudju pe verso.
1881 – Cazul “Șahistul român”. Succesul lui Hercule Gudju este oglindit în presa vremii, prin articolul „Şahistul român din Paris”, apărut în ziarul Războiul nr. 268, Anul III din 6/18.ii.1881. De aici avea să se genereze una din marile erori privind literatura românească de şah.
- 1881 Razboiul manseta
- 1881 Razboiul articol
Informaţia din Războiul este preluată trunchiat de ziarul Familia din Oradea-Mare, care, în numărul din 16/28.viii.1881 publică următorul anunţ, în care termenul „organ” trebuia interpretat ca rubrică, şi nu ca publicaţie de sine stătătoare.
- 1881 Familia v Siachistul
Dar Publicaţiunile periodice româneşti (ziare, gazete, reviste), lucrare semnată de Nerva Hodoş, Al. Sadi Ionescu şi apărută la Bucureşti, 1913, menţionează la litera „S” apariţia unui „ziar (sic!) consacrat numai jocului de şah”.
Iar de aici încolo, s-a considerat [R.R.Şah #6/1985, p. 11] şi se mai consideră încă eronat Şahistul / Sachistul Siachistul român ca fiind prima revistă de şah apărută în România.
- 1913 Publicatiunile periodice
- 1913 Publicatiunile periodice v. Siachistul
1881. Gudju H.A. se află în lista membrilor Cercului de şah din Paris.
1881.xi, Paris. La ediţia din acest an a aceluiaşi mare turneu, Hercule Gudju se clasează al doilea, la egalitate cu celebrul Arnous de Rivière, în urma câştigătorului, maestrul francez Chamier. [J. Gaige, Chess Tournaments Crosstables, vol. 1, p. 31; Chess Monthly, 1881-82, p. 133]
| Paris, 1881 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
|||||||||
|
1. |
Chamier |
* |
* |
0 |
1 |
1 |
1 |
1 |
1 |
1 |
0 |
½ |
1 |
1 |
1 |
9½ |
|
2-3. |
Gudju H.A. |
1 |
0 |
* |
* |
0 |
0 |
1 |
1 |
1 |
1 |
1 |
0 |
1 |
1 |
8 |
|
2-3. |
de Riviere |
0 |
0 |
1 |
1 |
* |
* |
1 |
0 |
1 |
1 |
1 |
1 |
0 |
1 |
8 |
|
4. |
Clerc |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
1 |
* |
* |
1 |
1 |
1 |
0 |
0 |
1 |
5 |
|
5-6. |
Chaseray |
0 |
1 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
* |
* |
1 |
1 |
½ |
1 |
4½ |
|
5-6. |
Giffard |
½ |
0 |
0 |
1 |
0 |
0 |
0 |
1 |
0 |
0 |
* |
* |
1 |
1 |
4½ |
|
7. |
de Boisterte |
0 |
0 |
0 |
0 |
1 |
0 |
1 |
0 |
½ |
0 |
0 |
0 |
* |
* |
2½ |
1882. Câteva partide, notate de Hercule Gudju:
1882, Craiova. Sub semnătura anonimă M.A. apare a 2-a carte de şah în limba română, Manualul amatorului jocului de şah, Tipo-litografia naţionale Ralian Samitca; 36 pp., 12×19 cm. Manualul se pare că este o traducere parţială a lucrării lui Philidor Analyse du Jeu des Échecs, probabil o ediţie din 1881 [Paris].
O carte rară, care este readusă la cunoştinţa publicului prin reprintul din seria arhiŞAH #15, edit. Gambit, București, 2009.
După o serie de cercetări, autorul s-a dovedit a fi Marin S. Andreian, iar lucrarea lui Horia Nestorescu-Bălceşti, Ordinul masonic român, ne oferă detalii interesante [Horia Nestorescu-Bălceşti – Ordinul masonic român. Mai puţină legendă şi mai mult adevăr, cu un cuvânt înainte de Mihail Sadoveanu; Edit. Casa de Editură şi Presă “Şansa” s.r.l., Bucureşti, 1993]:
- „1882 mai. Fratele M. Andreian, secretarul lojii Armonia din Piteşti oferă lojii sale un rabat comercial de 20% şi celorlalte loji cîte 10%, din costul cărţii sale Manualul …” (p. 109)
- „Andreian, Marin S. (1852-?), profesor; directorul şcolii de băieţi nr. 2 din Piteşti. Autor de manuale şcolare de aritmetică şi istorie. Autorul cărţii Manualul jocului de şah (1882). […] 1882: secretarul lojii Armonia (Piteşti).” (p. 212)
- „Samitca, Ralian (Craiova, 1846-1911), editor şi tipograf din Craiova. […] 1887-1888: păstrător al sigiliului în loja Basarab (Craiova).” (p. 517)
1883, Paris. Al 3-lea turneu naţional francez. [J. Gaige, C.T.C., vol. 1, p. 39]
|
Paris, 1883 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
|||||||||
|
1. |
Clerc |
* |
* |
1 |
0 |
1 |
½ |
1 |
1 |
1 |
1 |
1 |
1 |
1 |
1 |
10½ |
|
2. |
de Riviere |
0 |
1 |
* |
* |
0 |
1 |
1 |
½ |
1 |
1 |
1 |
1 |
1 |
1 |
9½ |
|
3. |
Gudju H.A. |
0 |
½ |
1 |
0 |
* |
* |
1 |
1 |
1 |
1 |
1 |
½ |
0 |
1 |
8 |
|
4. |
Chaseray |
0 |
0 |
0 |
½ |
0 |
0 |
* |
* |
1 |
1 |
1 |
½ |
1 |
1 |
6 |
|
5. |
Istel |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
* |
* |
1 |
1 |
1 |
1 |
4 |
|
6. |
Finaly |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
½ |
0 |
½ |
0 |
0 |
* |
* |
1 |
1 |
2 |
|
7. |
de Pernes |
0 |
0 |
0 |
0 |
1 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
* |
* |
1 |
O parte din partide, cu scrisul original al bătrânului maestru Hercule Gudju:
1870-1879
1872, Bucureşti. Apare prima carte tipărită în limba română şi cu caractere latine: Amiculu jocului de Schach, Teoreticu şi Practicu, semnată de Adolf Albin. Pe prima pagină, autorul îşi dedică lucrarea „Domnului Manolache Epureanu, fostu preşedinte al Consiliului de Miniştri”.
- 1875, Bucureşti. Violonistul L. Wiest organizează primul “salon de şah” la Cafeul Concordia, aflat pe strada Smârdan. Printre cei mai importanţi membri îl întâlnim pe Mauriciu Armand.
- 1876, Paris. Primele afirmări peste hotare le datorăm lui Hercule A. Gudju, student român în Franţa, care se va remarca curând, la concursurile Cercului de şah de la Paris începând din 1880.
- El începuse chiar mai devreme contactul cu viaţa şahistă pariziană, după cum vedem din scrisoarea de mai jos, cu soluţia unei probleme din Le Monde Illustre.
1860-1869
1861. Elena Cuza, soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cunoştea jocul de şah, coroborând afirmaţiile preluate din monografia Luciei Borş dedicate “primei doamne” [Lucia Borş, Doamna Elena Cuza, Edit. “Naţionala-Ciornei” S.A.R., nedatat, p. 72, 79, 98, 100. V. şi R.R.Şah #2/1979, cop. IV – “Elena Cuza – cea dintâi jucătoare de şah din Principatele Unite”], care se referea la anii 1860-1862, când Doamna Elena se afla la Paris:„[…] un roiu de prieteni năvăli pe uşa sufrageriei, având în capul lui pe Pisoschi şi pe Manolache Epureanu.”
“Când sosiră Mihail Kogălniceanu, Costache Manolache Epureanu, Vasile Sturza, Vasile Alecsandri, Lascăr Rosetti, Ştefan Catargi, Nicolae Docan şi Costache Rolla […]. A doua zi actul cel mare al Unirei se încheie prin răspunsul ce-l dete Alexandru Cuza […]”.
“În iarna acelui an [1860 – n.n.] ningea mult la Paris […] Această iarnă […] aminti Elenei Cuza […] să-şi caute prin Paris vechile cunoştinţe din ţară: fraţii Alecsandri […]”.
“Dar şi şahul, trictracul, dominoul, adunau împrejurul samovarului la modă pe toţi Românii aflaţi la Paris, cînd venea din când în când pe la cei mai buni prieteni şi Principesa Cuza”.
1861. În nr. 21 / 26.v.1861 al publicaţiei Sonntagsblätter, aflată sub redacţia cunoscutului Max Lange, este publicată o partidă între Edmund Weixlgärtner şi H. Joanesko, mai mult ca sigur un Ionescu de-al nostru! Prof. Ioan Fleisz din Oradea indică drept loc al desfăşurării Aradul în R.R.Şah #1/1988, cop. 4.
1863. Apare la Bucureşti, la Imprimeria Statului prima ediţie în volum a operei lui Nicolae Filimon Ciocoii vechi şi noi sau Ce se naşte din pisică şoarici mănîncă.
1863-1864. În amintirile sale despre societatea «Junimea» [Iacob Negruzzi, Amintiri din “Junimea”, Edit. “Cartea Românească”, Bucureşti, 1930, p. 12-13. V. şi R.R.Şah #11/1979, cop. IV – “Amintiri… şahiste de la Junimea”], Iacob Negruzzi ne dezvăluie o faţă mai puţin cunoscută a lui Titu Maiorescu, care… “[…] pe la sfârşitul anului 1863 sau pe la începutul anului 1864 […] întorcându-mi vizita, se întinse cu mine în lungi convorbiri, apoi ne puserăm să jucăm şah […]”.
Şi Eminescu juca şah! “Împrejurarea de a coborî zilnic pe o scară ca de coteţ şi cu un picior şovăielnic, făcu ca, într-o bună zi – după versiunea cea mai vrednică de crezare, pe vreme de iarnă – Eminescu să alunece pe gheţuş şi să-şi fractureze piciorul. L-au dus la Spitalul Sf. Spiridon, unde a stat câteva săptămâni, vizitat des de prieteni, de Pompiliu, Burlă, şi Humpel îndeosebi, şi jucând şah. Este posibil ca această întâmplare să fi fost în noiembrie 1884 […]”. [George Călinescu, Viaţa lui Mihai Eminescu, Edit. Minerva, B.p.T., Bucureşti, 1983, p. 343, din capitolul „Agonia morală şi moartea (1883.1889)”. Din pasajul citat se face o referire la lucrarea: Eminescu comemorativ. Album artistic-literar, întocmit de Octav Minar, Iaşi, 1909 – B.A.R., cota II 17.719]
1868.x. În Jurnal pentru toţi, 20/2.x.1868, Anul I, apare primul regulament cunoscut la noi despre jocul de şah.
Documentul, uitat de timp, este readus la cunoştinţa publicului de David Berşadschi în R.R.Şah #5/1976 şi poate fi citit integral în continuare.
1868.x.15. În revista franceză „La Stratégie”, apare prima problemă de şah cunoscută, aparţinând unui autor român, în persoana lui Mihail C.A. Şuţu. [W. Pauly – M. Augutstein, 30.vii.1930. «[…] Vă rog a trimite “Revista” şi Dlui G. Fühlendorf, Altona. La întrebarea Dv. vă arăt că prima problemă a unui compozitor român pe care o cunosc este o problemă în 3 mutări publicată sub numele “M. le prince Michel Soutzo de Roumanie” în “La Strategie” din 15 Oct. 1868. Voi comunica D-lui Ianovcic acea problemă.»]
- 1868 – La Strategie antet
- 1868 – La Strategie, problema Sutzu
1.Tc4! ameninţând 2.Ce3# de tip arab.
1…R:c4 2.Nc6! (o mutare liniştită, dar foarte tare, ce anunţă 3.Cd2/Ce6#; 3.Ce3+ Rd4!) Td8/Td6 3.Ce5/Cd2#, ambele maturi oglindă; 1…Cg2 2.Nc6+! R:c4/Re6 3.Cd2/Tc:e4#; 1…e3 2.Tfd4# (2.C:e3+? T:e3);
1…Cf5 2.T:f5+ R:c4 3.Cd2# (3.Ce3+? Rd4!) şi 2…Te5 3.Ce3# (3.Cd2+? Rd5!) antidual reflex!
O poziţie aerisită elegantă, fără damă albă, cu figuri albe şi diferite simple elemente tactico-poziţionale estetice, inclusiv cheia. [Detalii suplimentare în Suplimentul Buletinului Problemistic #14/2007, autori Valeriu Petrovici, Dinu-Ioan Nicula, Marian Stere, de unde este preluată şi soluţia comentată aici]