Ghitescu Theodor (Multumiri)

GHIŢESCU, Theodor

* 24.i.1934, Bucureşti – † 2008, Bucureşti

Profesie: inginer constructor.

A participat la 28 de finale ale campionatelor naţionale! Campion naţional (1963).

Victorii TN: Craiova (1957), Bucureşti (1959)

A jucat în peste 60 TI, inclusiv ZT Marianske Lazne (1961).

Victorii TI: Beverwijk (1966), Bucureşti (1976), Val Thorens (1979).

A făcut parte din echipa naţională la Olimpiadele din 1956, 1960-1974, 1978, 1980 şi 1984.

Antrenor al echipelor Libanului (masculin şi feminin) pentru Olimpiada de la Elista, 1988.

Căpitan al echipei naţionale la Olimpiada Bled, 2002.

Maestru al sportului (1957), Maestru emerit (1978), IM (1961), IGM (1986).

Bibliografie suplimentară: R.R.Şah #12/1957, cop. II; #8/1984, p. 6; Şah de la A la Z, p. 245.

Ghinda Mihail-Viorel

GHINDĂ, Mihail-Viorel

* 25.vii.1949, Bucureşti

Jucător puternic, cu o solidă bază teoretică.

CN juniori (1967), CN 1976, 1978, 1983, 1989.

Participant la numeroase turnee internaţionale în ţară şi în străinătate, cu numeroase rezultate notabile.

Membru al echipei naţionale la Olimpiadele din anii 1978 – 1990. Antrenor al echipei naţionale masculine la Olimpiada Moscova, 1994.

Maestru al sportului (1970), IM (1977), antrenor emerit.

[A. Vrabie & Co.] – Jucător talentat, excelent pregătit teoretic, remarcându-se şi ca un foarte bun antrenoral echipelor naţionale. Rol deosebit în formarea regretatei campioane naţionale Eugenia Ghindă, care i-a fost lung timp soţie. Antrenor alechipei naţionale masculine la Olimpiada de la Moscova, 1994. Antrenor emerit, a pregătit pe mulţi dintre actualii mari maeştri, cum este Ioan-Cristian Chirilă, campion mondial de juniori la Antalya în 2007, devenit IGM în 2009. Antrenor la AEM Luxten Timişoara. Membru de onoare al F.R. Şah.

Iulie 1965. Mihai Ghindă în cantonament la Poiana Braşov

Iulie 1965. Mihai Ghindă în cantonament la Poiana Braşov

Ghinda Mihail, Maestru al sportului (1970)

Ghinda Mihail, Maestru al sportului (1970)

Într-un simultan la Palatul Pionierilor în 1973

Într-un simultan la Palatul Pionierilor în 1973

Ghindă Mihail

Ghindă Mihail

 

An

Ed.

Ty.

Loc

Nume

+

=

%

1970

34

CNM

3.

Ghindă M.

1971

35

CNM

11.

Ghindă M.

1972

36

CNM

4.

Ghindă M.

1974

38

CNM

11.

Ghindă M.

1976

40

CNM

1.

Ghindă M.

1977

41

CNM

2-4.

Ghindă M.

1978

42

CNM

1-2.

Ghindă M.

1979

43

CNM

3-5.

Ghindă M.

1981

44

CNM

1-2.

Ghindă M.

1981

45

CNM

5-7.

Ghindă M.

1982

46

CNM

8-10.

Ghindă M.

1983

47

CNM

1.

Ghindă M.

1985

49

CNM

2-3.

Ghindă M.

1987

51

CNM

4-6.

Ghindă M.

1988

52

CNM

5-8.

Ghindă M.

1989

53

CNM

1.

Ghindă M.

1978

Ol.M

Ghindă M.

1

2

3

33.3

1980

Ol.M

Ghindă M.

4

5

1

65.0

1982

Ol.M

Ghindă M.

5

4

2

63.6

1984

Ol.M

Ghindă M.

5

5

2

62.5

1986

Ol.M

Ghindă M.

5

3

2

65.0

1988

Ol.M

Ghindă M.

3

0

4

42.9

1990

Ol.M

Ghindă M.

1

4

3

37.5

1971

11

TIM

15.

Ghindă M.

1972

13

TIM

13.

Ghindă M.

1978

17

TIM

7-9.

Ghindă M.

1980

20

TIM

3-4.

Ghindă M.

1983

22

TIM

5-10.

Ghindă M.

1987

26

TIM

5-6.

Ghindă M.

1988

27

TIM

4-6.

Ghindă M.
Ghinda Eugenia

GHINDĂ, Eugenia

* 26.xi.1950, Turda – † 05.vii.2010, Bucureşti

WIM (1986).

Gheran Nicolae

GHERAN, Nicolae / Nicky

* 1937 – † 1988

Problemist – a inventat piesa CAT.

Gheorghiu Florin

GHEORGHIU, Florin

* 06.iv.1944, Bucureşti

Ziarist; a fost redactor la Revista Română de Şah.

IM – 1963, GM – 1965 – primul GM român.

După 1990 îşi desfăşoară activitatea în Elveţia.

Manifestă precoce un mare talent şahist, care îl va consacra pe plan naţional şi internaţional, devenind campion naţional de seniori şi Maestru al sportului la 16 ani, performanţă remarcabilă pentru şahul românesc.

1961 – vicecampion mondial de juniori,

1963 – campion mondial de juniori la Vrnjacka Banja.

Campion naţional de 9 ori.

Participări TI: Hastings 1964-1965 – loc 2, Hastings 1967-68 – loc 1-4, Manila 1969 (cu 11 din 11!!), peste 20 de victorii în turnee internaţionale în perioada 1962-1985.

A făcut parte din echipa naţională la 14 olimpiade.

Autorul volumului Partide alese, 1980.

Bibliografie suplimentară: R.R.Şah #10/1956, cop. II; #8/1984, p. 5; #8/1987, p. 2; Şah de la A la Z, p. 244-245; Almanah “Planeta Şah” 1985, p. 19-24; http://sah-ro.info/florin-gheorghiu/

[A. Vrabie & Co.] – Manifestă precoce un mare talent şahist, care îl va consacra pe plan naţional şi internaţional, devenind campion naţional de seniori şi Maestru al sportului la 16 ani, performanţă remarcabilă pentru şahul românesc. În 1961 este vicecampion mondial de juniori, iar doi ani mai târziu, în 1963, cucereşte titlul de campion mondial de juniori la Vrnjacka Banja, performanţă pentru care i s-a acordat titlul de IM. În urma performanţelor realizate la Olimpiada din 1964 şi la C.E. din 1965, i se conferă titlul de IGM, o premieră pentru şahul românesc. Este memorabilă şi partida sa, câştigată la Bobby Fischer, la Olimpiada din 1966. După 1990 își desfășoară activitatea în Elveția, dar fără strălucirea de altădată. Membru de onoare al F.R. Şah.

 

Selecție de fotografii

Copilul Florin Gheorghiu, primul din stânga.

Copilul Florin Gheorghiu, primul din stânga.

Elev, în timpul meciului R.P.R. – R.S.S. Gruzină (1)

Elev, în timpul meciului R.P.R. – R.S.S. Gruzină (1)

Elev, în timpul meciului R.P.R. – R.S.S. Gruzină

Elev, în timpul meciului R.P.R. – R.S.S. Gruzină

Florin Gheorghiu, câştigător la turneul Lloyds Bank Masters – 20-28.viii.1980, felicitat de Gyula Sax (HUN), stânga şi de Leonid Shamkovich (USA)

Florin Gheorghiu, câştigător la turneul Lloyds Bank Masters – 20-28.viii.1980, felicitat de Gyula Sax (HUN), stânga şi de Leonid Shamkovich (USA)

Selecție de partide

Gheorghiu - Fischer, 1966. Havana

Gheorghiu - Geller, 1967. Moscova

Gheorghiu - Portisch, 1967. Moscova

Gheorghiu - Stein, 1967. Moscova

Fischer - Gheorghiu, 1968, Vinkovci

Gheorghiu - Fischer, 1970. Siegen

Petrosian - Gheorghiu, 1974, Manila

Gheorghiu - Ljubojevic, 1979. Riga

Browne - Gheorghiu, 1980. London

Statistici

An

Ed.

Turneu

Loc/masa

Pct

Gms

+

=

%

1960

24

CNM

1

12,5

18

8

9

1

69.44

1961

25

CNM

3

12

19

8

8

3

63.16

1962

26

CNM

1

13

19

8

10

1

68.42

1964

28

CNM

1

14

19

10

8

1

73.68

1965

29

CNM

1

17

21

13

8

0

80.95

1966

30

CNM

1

14,5

19

10

9

0

76.32

1967

31

CNM

1

14

19

9

10

0

73.68

1969

33

CNM

3

12

19

6

12

1

63.16

1970

34

CNM

1

14

19

10

8

1

73.68

1973

37

CNM

1

12.5

19

6

13

0

65.79

1976

40

CNM

2

10

15

6

8

1

66.67

1977

41

CNM

1

12

17

7

10

0

70.59

1981

45

CNM

3

9,5

15

4

11

0

63.33

1982

46

CNM

3

9,5

15

5

9

1

63.33

1983

47

CNM

3

9,5

15

4

11

0

63.33

1985

49

CNM

4

6,5

11

59.09

1987

51

CNM

1

10,5

16

5

11

0

65.63

1961

6

TIM

10

4,5

12

2

5

5

37.50

1962

7

TIM

4

10

15

6

8

1

66.67

1966

8

TIM

2

10

14

7

6

1

71.43

1967

9

TIM

1

9,5

13

6

7

0

73.08

1968

10

TIM

7

6,5

12

3

7

2

54.17

1971

12

TIM

6

7,5

14

3

9

2

53.57

1973

14

TIM

4

8,5

14

3

11

0

60.71

1987

26

TIM

4

9

15

3

12

0

60.00

1988

27

TIM

8

6

12

0

12

0

50.00

1962

Ol.M

m.3

10

15

6

8

1

66.7

1964

Ol.M

m.2

12

17

8

8

1

70.6

1966

Ol.M

m.1

12½

19

9

7

3

65.8

1968

Ol.M

m.1

10

17

3

14

0

58.8

1970

Ol.M

m.1

11

19

6

10

3

57.9

1972

Ol.M

m.1

11

20

5

12

3

55.0

1974

Ol.M

m.1

11½

18

5

13

0

63.9

1978

Ol.M

m.1

14

5

9

0

67.9

1980

Ol.M

m.1

12

3

7

2

54.2

1982

Ol.M

m.1

12

3

5

4

45.8

1984

Ol.M

m.2

9

14

5

8

1

64.3

1986

Ol.M

m.2

12

3

9

0

62.5

1988

Ol.M

m.1

13

3

7

3

50.0

1990

Ol.M

m.1

7

12

3

8

1

58.3