Jucător de forţă al anilor 1930, la tablă şi prin corespondenţă.
Membru în echipa naţională la Olimpiada (neoficială) de la München, 1936.
În cartea “Keres’ best games of chess” de Fred Reinfeld este redată la pagina 73 o partidă P. Keres – T. Demetriescu, International Correspondence League Championship, 1936 (1-0 în 30 mutări).
* 18.iii.1892, Braşov – † 1936
Profesia: avocat.
Bibliografie suplimentară: R.R.Şah #4/1936, p. 65.
* 22.viii.1918, Chişinău (MLD) – † 16.vii.1989, Brăila
Profesie: inginer.
Problemist, cca 120 lucrări.
Premii la CN 1948 – #3; 1953 – #2. Campion naţional la compoziţie şahistă în anii 1948 şi 1953.
[A. Vrabie & Co.] – A compus, între 1937-1988, peste 150 de lucrări, parte dintre ele premiate. A participat la turnee cu partide directe sau prin corespondenţă, dezlegător şi compozitor în toate genurile problemisticii şahiste, analizator, antrenor şi mobilizator de amatori, fondator sau organizator de cluburi, asociaţii sau secţii de şah. Redactor de rubrici de şah la ziare şi reviste, traducător de literatură şahistă. Arbitru în toate domeniile şahului. Colaborator la mai multe publicaţii de specialitate din ţară şi străinătate, sprijinitor şi mentor al şahului. A avut o vocaţie spre a introduce în tainele şahului copiii şi tineretul, fiind un adevărat magnet la sălile unde îşi desfăşura activitatea. Procurator şi difuzor de cărţi şi reviste de şah şi … tot ceea ce se poate închipui că ar fi nevoie ca jocul de şah să prospere în clubul şi localitatea unde îşi desfăşura activitatea. Retrospectiv privind se poate afirma cu certitudine că a fost dotat cu o vocaţie şahistă, deoarece altfel timpul şi viaţa socială nu i-ar fi permis să se implice atât de multilateral şi profund, dacă nu ar fi avut o capacitate de creaţie multilaterală şi de bună calitate. Prima problemă i s-a publicat în 1937, în Revista Română de Şah, iar ultima în 1988. În perioada până în 1951 creaţia luise afirmă cu tărie, concurând cu succes la toate competiţiile majore din ţara noastră, compunând şi inovând pe teme de actualitate, în publicaţii din ţară şi străinătate, în ciuda greutăţilor datorate perioadei războiului sau situaţiei politico-sociale din perioada postbelică. Obţine numeroase distincţii – premii, menţiuni şi diplome de onoare, iar ulterior titlul de Maestru al sportului (1957). Prolific şi în continuare, însuşindu-şi cu o uşurinţă uimitoare noile curente componistice, dovedind originalitate şi o tehnică aparte, iar ca rezultat compoziţii de ale sale sunt publicate în Albumul FIDE din anii 1968-1970. După 1944 s-a stabilit la Brăila, fiind principalul organizator şi animator al şahului din această parte a ţării în calitatea sa de preşedinte al Comisiei regionale şi apoi judeţene de şah. După 1990, discipolii lui (în frunte cu Nicolae Doroftei), au organizat mai multe turnee memoriale şi concursuri de dezlegări în amintirea sa…
Bibliografie suplimentară: R.R.Şah #12/1957, cop. II; Buletin Problemistic #51/1989; Şah de la A la Z, p. 218.
* 1973, Cluj-Napoca
[A. Vrabie & Co.] – Informatician. Masterat la Universitatea Babeş-Bolyai (1997). Maestru al sportului (2006). Maestru internaţional la dezlegări, latură la care a excelat în echipa României alături de MI Eric Huber (n.1971, şahist născut în Franţa şi stabilit în România prin căsătorie). Cel mai valoros compozitor român contemporan, ilustrându-se strălucit în domeniul feerismului, ca şi Huber (care este arbitru internaţional), cu care organizează Trofeul Tzuica (ajutoare-inverse) la fiecare congres mondial. A jurizat numeroase competiţii de compoziţie la nivel maxim, fără a dori însă să devină arbitru internaţional Anul 2010 i-a adus mari succese: victorie în Turneul olimpic de compoziţie şi la Cupa Mondială, loc 2 la Turneul jubiliar 50 ani PCCC, toate organizate de FIDE, determinând astfel F.R. Şah să-l claseze pe locul 9 în ierarhia anuală (după ce în 2008 se situase pe locul 10).
